Despre Bacau | Stiri din Bacau

Despre Bacau


Bacău
—  Municipiu
Andrei 5 - Copia (4) - Copia edited.jpg
Flag of Bacău
Drapel
Stema Bacău
Stemă
Bacău (Romania)

Bacău

Localizarea în România

Coordonate: 46°35′0″N 26°55′0″E / 46.58333, 26.91667Coordonate: 46°35′0″N 26°55′0″E / 46.58333, 26.91667
Ţară România
Judeţ Bacău
Statut Municipiu
Guvernare
- Primar Romeo Stavarache
Suprafaţă
- Total 43,1  km²
Altitudine 165 m.d.M.
Populaţie (2002 [1])
- Total 175 500 locuitori
Densitate 4.064 loc./km²
Fus orar EET (UTC+2)
- Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Prefix telefonic +40 x02 34[2]
Localităţi înfrăţite
Torino Italia Italia
Plăcuţe de înmatriculare BC
Site: Site oficial (ro)

Sunet Bacău (în maghiară Bákó, în germană Barchau, în poloneză Baków, în ebraică: בקאו) este reşedinţa şi cel mai mare oraş din judeţul Bacău, România. Este traversat de râul Bistriţa, care asigură, prin centrala hidroelectrică locală, o parte însemnată a consumului de energie electrică locală. Suprafaţa municipiului este de 60km², iar populaţia este de aproximativ 175.500 de locuitori[3]. Oraşul este străbătut de drumurile europene E85 şi E57, artere de circulaţie europene şi naţionale ce fac legătura cu Bucureşti, cu nordul ţării, precum şi cu Transilvania. Pe cale feroviară legăturile naţionale şi internaţionale se realizează prin reţeaua CFR. Pe cale aeriană, Bacăul dispune de un aeroport internaţional a cărui aerogarǎ destinată transportului de marfă şi persoane, asigură curse regulate către diferite destinaţii naţionale şi europene.

Istorie

Primele urme de locuire în oraşul Bacău dateazǎ din epoca paleolitică, acestora adăugându-li-se cele din epoca mezolitică şi cea neolitică[necesită citare].

Cea mai veche referinţă istorică cunoscută despre oraş datează din anul 1399, fiind menţionat în Documentul lui Iuga Vodă, prin care se dă carte de judecată între spătarul Răducanu cu răzeşii satului Brătila, din ţinutul Bacăului.

În acest sens, mareşalul Antonescu a ordonat efectuarea lucrărilor pentru românizarea nomenclaturii localităţilor din România, ordin prin care urma să se schimbe denumirea oraşului Bacău, care era considerată ca fiind de sorginte maghiară, cu una românească, Gura Bistriţei.

Menţionarea oraşului pe un act oficial datează încă din 1399. În arhivele Vaticanului, pe hărţile Evului Mediu precum şi în alte documente latine, Bacăul apare sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. Edwige Bestazzi – delegată a Institutului de Cultură Italiană, la începutul secolului XX - mărturiseşte că Bacăul era trecut pe o hartă pictată chiar în Palatul Primăriei Florenţa, sub numele de Bacovia. Acest lucru nu este de mirare, având în vedere că la doar câţiva kilometri de Bacău, la Sărata, romanii extrăgeau sare, iar în alte localităţi din împrejurimi s-au descoperit vestigii daco-romane, sau chiar mai vechi, lucru ce atestă popularea acestei zone de mii de ani. La Sulta (comuna Agăş) avem urmele vechilor aurării dacice, după cum dovedeşte N. Densuşianu în lucrarea sa “Dacia preistorică”, iar teritoriul Bacăului cuprindea localităţi încă de pe timpul pelasgilor ca: Letca şi Leiteni, cuvinte derivate din latonă şi letonă, divinităţi din timpuri preistorice, sau Tamasidava, denumire scito-dacică.

Nicolae Iorga

Marele istoric Nicolae Iorga, este de părere că denumirea oraşului Bacău derivă de la slavul Bâc = Zimbru, bour, taur, ceea ce denotă că pe aceste meleaguri au fost întinse păduri în care trăiau turme de zimbri. Muzeul “Moldova” din Bacău deţine o importantă colecţie de documente istorice şi vechi manuscrise, precum şi un cap de zimbru, un exemplar unic în felul său, găsit lângă Bacău, în satul Solonţ. Un Bâc exista în Basarabia, un altul în ţinutul Vasluiului, iar un altul în ţinutul Bîrladului. Pe această temă se mai poate vedea şi etimologia cuvântului Bâc în “Ispisoace şi Zapise” de Gh. Ghibănescu, vol.VI, partea a II-a, pag.177; Documentele moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare, vol.I şi II, publicate de domnul profesor M. Costăchescu la Editura Fundaţiilor Regale, Iaşi; documentele moldoveneşti publicate de N. Iorga.

Biserica Precista

Oraşul Bacău a fost ocupat o scurtă vreme de oştile maghiare conduse de Matei Corvin în anul 1467. Localitatea este cunoscută şi datorită importanţei sale în relaţiile comerciale dintre Moldova, Transilvania şi Ţara Românească, fiind un important punct de vamă. În secolului al XV-lea în acest oraş s-a stabilit Alexăndrel, fiul lui Ştefan cel Mare, care a dat ordin pentru construirea Curţii Domneşti şi Bisericii Precista, celebre monumente istorice.

La sfârşitul secolului al XIV-lea, Bacăul era bine închegat ca aşezare urbană, una dintre cele mai prospere din întreaga Moldovă, având atribuţii militare şi comerciale foarte importante.

Geografie

Localizare

Municipiul Bacău, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, se află în Nord-Estul ţării, în partea central-vestică a Moldovei, la doar 9,6 Km în amonte de confluenţa Siret-Bistriţa.

Localizarea Bacăului

Geografic, se află la interferenţa meridianuluide 26° 55′ longitudine estică cu paralela de 46° 35′ latitudine nordică.

Din punct de vedere administrativ se învecinează cu comunele Hemeiuşi şi Săuceşti, în Nord, cu comuna Letea Veche, în est, la sud cu comunele Luizi-Călugăra, Măgura şi Mărgineni. Între aceste limite oraşul ocupă o suprafaţă de 4186, 23 ha, fiind situat la altitudini de 151-181m.

Poziţia şi cadrul natural au favorizat dezvoltarea rapidă a aşezării de pe Bistriţa, încă din Evul Mediu Bacăul devenind un important nod de intersecţie a principalelor artere comerciale din partea central vestică a Moldovei. Drumul Siretului sau Drumul Moldovenesc, care unea oraşele baltice cu zona dunăreano-pontică, se intersecta cu Drumul Păcurii, ce începea la Moineşti, cu Drumul Sării, dinspre Târgu Ocna, cu Drumul Braşovului (drumul de jos), cu Drumurile Transilvaniei ce traversau Carpaţii Orientali prin pasurile Ghimeş, Bicaz, Tulgheş, şi cu drumul plutelor, pe Bistriţa. Toate arterele din NV şi SV se îndreptau spre bazinele Bârladului şi Prutului prin nordul Colinelor Tutovei.

[modifică] Ape

Bistriţa

Siretul

Reţeaua hidrografică este reprezentată de cele două râuri, Siret şi Bistriţa, şi de afluenţii acestora: Bahna, Izvoarele, Valea Mare Cleja - pentru Siret, respectiv Trebeşul cu afluenţii săi Bârnat şi Negel - pentru Bistriţa. Datorită influenţei antropice regimul hidrologic al celor două râuri a fost complet modificat, amenajările hidroenergetice contribuind la regularizarea scurgerii. Pe Bistriţa au fost create lacurile de acumulare Lilieci, Şerbăneşti cu rol complex: asigurarea energiei electrice, combaterea inundaţiilor, alimentarea cu apă potabilă şi industrială, practicarea sporturilor nautice.

Valea comună a celor două râuri are aspectul unui vast uluc depresionar cu orientare nord-sud, cu o deschidere laterală spre vest, spre valea Bistriţei, şi o îngustare spre sud, „poarta Siretului”, suprapunându-se contactului dintre Colinele Tutovei şi culmile subcarpatice Pietricica-Barboiu. Toate lacurile de acumulare din Bacau sunt considerate arii naturate protejate avifaunistice si sunt in custodia Centrului Regional de Ecologie Bacau prin situl Natura 2000.

Climǎ şi precipitaţii

Iarna în faţa Palatului administrativ se poate nota frigul iernii băcăuane

Climatul municipiului este unul temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase şi călduroase, rezultatul acţiunii unui complex de factori naturali (circulaţia generală a atmosferei, radiaţia solară, relieful) şi antropici, oraşul însuşi având un rol esenţial în crearea propriei topoclime printr-o serie de factori care se manifestă constant (materialele de construcţie, profilul accidentat, spaţiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori secundari (încălzirea artificială, poluarea atmosferei). Acţiunea comună a acestora determină perturbări ale circuitului biogeochimic la nivelul sistemului, consecinţa directă fiind disconfortul urban.

Temperatura medie anuală este de 9°C, oscilând între -4°C, în luna ianuarie, şi 20,6°C, în luna iunie, constatându-se o uşoară modificare a regimului termic în ultimii ani datorită lacurilor de acumulare, încălzirii globale şi poluării atmosferei.

Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 541 mm/m²/an, existând diferenţe între sezonul cald (82,8 mm-luna iunie) şi cel rece (24 mm-luna februarie). Aversele sunt frecvente în lunile iulie-august.

Flora şi fauna

Covorul biogeografic a evoluat sub semnul impactului antropic. Într-o zonă în care pădurile deţineau 70-80% din suprafaţă s-a ajuns ca în prezent coeficientul de împădurire să fie de 25,7%, formaţiunile dominante fiind cele de stepă şi luncile râurilor şi pădurile de foioase din jurul oraşului folosite în scop recreativ.

Clasificare:

  • faună acvatică, condiţonată de biotopurile specifice Bistriţei, Siretului şi apelor stătătoare;
  • fauna de luncǎ (animale care îşi caută hrana în apă sau la marginea apei);
  • fauna de terase şi versanţi, alcătuită din specii de rozătoare mici, animale şi păsări specifice pădurilor de foioase.

Fauna zonei periurbane prezintă o însemnată valoare cinegetică; unele animale sunt vânate pentru blană, altele, pentru carne.

Condiţiile pedogenetice au dus la formarea unor soluri variate, în general brune şi brune argiloiluviale, cu un conţinut de humus de 1-5‰, ce asigură o fertilitate medie bună pentru terenurile agricole. Între solurile intrazonale se remarcă cele hidromorfe, lăcoviştile şi solurie aluviale în diferite stadii de evoluţie.

Oraşe de lângă Bacău

Distanţele rutiere de la Bacău către diverse oraşe din România

Distanţele pe cale rutieră faţa de principalele oraşe din Europa

Nume român Nume original Ţară Distanţă Direcţie
Amsterdam Amsterdam Olanda 2.056 km nord-vest
Atena ΑθήναAthína Grecia 1.376 km sud
Belgrad БеоградBeograd Serbia 705 km vest
Berlin Berlin Germania 1.421 km nord-vest
Bruxelles Brussel Belgia 2.031 km nord-vest
Budapesta Budapest Ungaria 721 km vest
Copenhaga København Danemarca 1.785 km nord-vest
Helsinki Helsingfors Finlanda 1.990 km nord
Istanbul İstanbul Turcia 885 km sud
Lisabona Lisboa Portugalia 3.703 km vest
Londra London Regatul Unit 2.397 km nord-vest
Madrid Madrid Spania 3.091 km vest
Marsilia Marseille Franţa 2.124 km vest
Milano Milano Italia 1.651 km vest
Oslo Oslo Norvegia 2.251 km nord-vest
Paris Paris Franţa 2.130 km nord-vest
Praga Praha Republica Cehă 1.027 km vest
Roma Roma Italia 1.661 km sud-vest
Sofia СофияSofiia Bulgaria 650 km sud
Stockholm Stockholm Suedia 2.846 km nord
Varşovia Warszawa Polonia 869 km nord-vest
Viena Wien Austria 956 km vest

Demografie

Andrei 5 - Copia (4) - Copia edited.jpg

Pe parcursul celor 6 secole de existenţă, Bacăul a cunoscut atât perioade de creştere demografică dar şi de regres, consecinţă a condiţiilor economice, socio-culturale şi istorice care au caracterizat fiecare etapă a evoluţiei sale. O importanţă deosebită o are sfârşitul secolului XX-lea, care a adus noi orientări şi tendinţe demografice. În mai puţin de 10 ani numărul locuitorilor oraşului a crescut cu aproximativ 26,000 loc. (de la 138,201 loc., în 1988, la 209,051 loc., în 1997) atât datorită unui bilanţ natural pozitiv, dar mai ales fluxurilor migratorii, prin aceasta demostrându-se puterea de atracţie a oraşului. Climatul economic, viabilitatea industriei, trecerea rapidă la proprietate privată, programele sociale întreprinse dar şi iniţiativele legislative locale au transformat Bacăul într-un oraş atractiv.

Conform datelor recensământului din 1930, municipiul Bacău număra în acel an 31.138 de locuitori. Dintre aceştia 19.421 s-au declarat români, 822 maghiari, 406 germani, 9.424 evrei ş.a. Din punct de vedere confesional, 19.091 s-au declarat ortodocşi, 161 greco-catolici, 1.893 romano-catolici, 144 evanghelici-lutherani, 9.593 mozaici ş.a. Odinioară înfloritoarea comunitate evreiască din oraş s-a stins în urma celui de-al doilea război mondial.

La ultimul recensământ, din 18 martie 2002, structura etnică a populaţiei municipiului Bacău a fost evidenţiată astfel: 173.041 români, 1.605 ţigani, 191 maghiari, 118 evrei, 83 germani, 80 ceangăi, 53 italieni ş.a. Fiecare din celelalte etnii era compusă din mai puţin de 50 de pesoane. Distribuţia populaţiei stabile pe confesiuni religioase: 153.849 Ortodocşi, 19.094 romano-catolici, restul confesiunilor nedepăşind fiecare 500 de adepţi.[4]

Conform ultimului comunicat al Institutului Naţional de Statistică, oraşul avea la data de 1 ianuarie 2009 o populaţie de 177 087 locuitori. [5]

Evoluţia demografică

Evoluţia populaţiei la recensăminte:

În trecut

Conform recensământului din 1930 populaţia Bacǎului era de 31.138 de locuitori, dintre care:

Sub aspect confesional populaţia Bacǎului era alcătuită din:

Astăzi

Demografie bacau 2002.jpg

Municipiul Bacău are, potrivit recensământului din 2002, o populaţie de 175500 locuitori. Structura etnică a acesteia este următoarea:

Sub aspect confesional populaţia Bacăului este alcătuită din:

[modifică] Economia

Judeţul Bacău este unul dintre centrele cele mai industrializate din Moldova, având două mari rafinarii de petrol situate lângă oraşele Oneşti şi Dărmăneşti. După căderea comunismului, activităţile industriale principale cuprind: Industria Petrochimică; Industria Nutriţională; Industria de Lemn şi de Hârtie; Industria Textilă; Indstria Chimica; Industria Mecanică; Industria Aeronautică.

Turism

Departe de a fi doar centru comercial-industrial aflat în plină ascensiune, Bacăul este şi un oraş al tradiţiilor şi al culturii.Obiectivele turistice includ Casa memorială George Bacovia sau Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea”. Observatorul astronomic al Bacăului este unul dintre puţinele din România, iar foarte aproape de centrul oraşului se află statuia lui Ştefan cel Mare.

În oraş se află şi cea mai mare catedrală catolică din Estul Europei, Casa memorială George Bacovia şi Casa memorialǎ Nicu Enea.

Obiective turistice

Muzee

Catedrale şi biserici

Catedrala catolica

Teatrul George Bacovia

Teatre

Biblioteci

film despre uitarea lui Bacovia

Alte clădiri, monumente şi locuri

Parcuri

  • Parcul dendrologic Hemeiuş, situat la nord de Bacău are o suprafaţă de 47,5 ha. Aici cresc peste 500 specii de plante lemnoase, dintre care 370 exotice.
  • Insula de agrement este o insulă artificială, creată în mijlocul unui lac format de râul Bistriţa, amenajată pentru agrement, cu locuri de plajă şi pentru practicarea sporturilor în aer liber. Se pot face plimbări cu barca în jurul insulei.
  • Parcul Trandafirilor
  • Parcul Cancicov

Transport

Feroviar

Municipiul Bacău este punctul de intersecţie între:

Prin municipiul Bacău trec trenurile internaţionale:

Auto

Autobuzele din Bacău

Bacăul este un important nod rutier. Drumurile care trec prin municipiu sunt:

Aerian

Aeroportul Internaţional George Enescu din Bacău [1] deserveşte, pe lângă locuitorii judeţului Bacău, şi pe cei ai judeţelor învecinate: Neamţ, Vaslui, Vrancea, Covasna, Galaţi. Bacăul este legat prin curse directe de:

iar cu tranzit la Bucureşti sau Timişoara se poate călători la:

Update me when site is updated
Stiri si Massmedia www.TOP21.ro Top25.ro - Noi te promovam pe Internet ! Romanian Top 30 Bancuri Stiri Online - cel mai bun site de stiri online Top66 Statistici